Email: birou@prclugoj.ro   Tel / Fax: 0256 351 758  Tel: 256 353 487

„Dreptatea” cea nouă (Mt 5,17-37)

archive

Home februarie 2017

5 17 Să nu socotiți că am venit să desființez Legea sau Profeții. Nu am venit să desființez, ci să împlinesc. 18 Căci, adevăr vă spun, mai înainte de a trece cerul și pământul, nici o iotă și nici o linioară nu va trece din Lege, până ce nu se vor împlini toate. 19 Așadar, cel care va încălca una dintre aceste porunci mai mici și-i va învăța astfel pe oameni, va fi numit cel mai mic în împărăția cerurilor. Dar, dacă cineva le va împlini și va învăța astfel, acesta va fi numit mare în împărăția cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece cu mult pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nu veți intra în împărăția cerurilor. 21 Ați auzit că s-a spus celor din vechime: Să nu ucizi! Dacă cineva comite o crimă, va fi condamnat la judecată. 22 Dar eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va fi condamnat la judecată. Dacă cineva îi spune fratelui său „prostule!”, va fi condamnat de Sinedriu. Dacă cineva îi spune nebunule! va fi condamnat la focul Gheenei. 23 Așadar, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă acolo darul tău, în fața altarului, du-te, împacă-te mai întâi cu fratele tău și apoi, venind, oferă-ți darul! 25 Pune-te de acord cu dușmanul tău repede, cât timp mai ești cu el pe drum, ca nu cumva dușmanul să te dea pe mâna judecătorului, iar judecătorul gardianului și să fii aruncat în închisoare. 26 Adevăr îți spun, nu vei ieși de acolo până când nu vei fi restituit ultimul ban. 27 Ați auzit că s-a spus: Să nu comiți adulter. 28 Eu însă vă spun că oricine privește o femeie, dorind-o, a și comis adulter cu ea în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te scandalizează, scoate-l și aruncă-l de la tine, căci este mai bine pentru tine să piară unul dintre membrele tale, decât să-ți fie aruncat în Gheenă tot trupul. 30 Și, dacă mâna dreaptă te scandalizează, taie-o și arunc-o de la tine, pentru că este mai bine pentru tine ca să piară unul dintre membrele tale, decât tot trupul tău să ajungă în Gheenă. 31 S-a spus: Dacă cineva își lasă femeia, să-i dea act de despărțire. 32 Eu însă vă spun: oricine își lasă femeia, în afară de caz de desfrânare, o face să comită adulter și oricine se căsătorește cu una lăsată comite adulter. 33 Din nou ați auzit că s-a spus celor din vechime: Să nu faci jurământ fals, ci să ții jurămintele făcute înaintea Domnului. 34 Eu însă vă spun: să nu juri deloc. Nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu. 35 Nici pe pământ, pentru că este scăunelul picioarelor sale. Nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui rege. 36 Nici pe capul tău să nu juri, căci nu poți face nici un fir de păr alb sau negru. 37 Deci cuvântul vostru să fie: da, da; nu, nu. Ceea ce este în plus față de acestea este de la Cel Rău.

Read More →
Exemple

538 Ați auzit că s-a spus: Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.
39 Eu însă vă spun: să nu vă împotriviți celui rău; ba, mai mult, dacă cineva te lovește peste obrazul drept, întoarcei-l și pe celălalt.
40 Celui care vrea să te judece și să-ți ia tunica, lasă-i și mantia,
41 iar, dacă cineva te-ar constrânge să faci o mie [de pași], mergi cu el două.
42 Celui care îți cere, dă-i, și celui care vrea să împrumute de la tine, nu întoarce spatele!
43 Ați auzit că s-a spus: Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe dușmanul tău.
44 Eu însă vă spun: iubiți-i pe dușmanii voștri și rugați-vă pentru cei care vă persecută,
45 ca să deveniți fiii Tatălui vostru care este în ceruri, care face să răsară soarele său peste cei răi și peste cei buni și să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți.
46 Căci, dacă îi iubiți pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare nu fac același lucru și vameșii?
47 Și dacă îi salutați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult? Oare nu fac același lucru și păgânii?
48 Așadar, fiți desăvârșiți precum Tatăl vostru ceresc este desăvârșit.

Read More →
Exemple

Prea cucernicii mei preoți, iubiți credincioși,

 

Situația din Siria și din regiunile învecinate e cea mai severă criză umanitară și de încălcare a drepturilor omului din lume. Războiul din Siria a intrat în al șaselea an și a provocat suferințe fără precedent pentru populația din Siria. Conflictul a devenit din ce în ce mai sângeros și chiar dacă nu există statistici exacte, numărul persoanelor care au murit în acest război este estimat de la 250.000 până la 400.000. Peste 11 milioane de oameni au fost alungați din casele lor, iar dintre aceștia aproximativ 4 milioane s-au refugiat în afara Siriei. Cei mai mulți stau în țările vecine (Turcia, Liban, Iordania), de multe ori fără condiții elementare de trai.

Urmând îndemnul Sf. Părinte, Papa Francisc, ajutorarea celor afectați de acest conflict a devenit o preocupare majoră pentru rețeaua Caritas pe plan internațional:

  • Caritas Siria (o organizație importantă în Siria, aproximativ 10% din populația Siriei este reprezentată de creștini de diferite confesiuni) continuă, în ciuda situației dificile, să ofere ajutor pentru grupurile cele mai vulnerabile, mai ales pentru refugiații interni.
  • Organizațiile Caritas din Liban, Iordania și Turcia sprijină zeci de mii de sirieni ajunşi în țările lor.
  •  Organizațiile Caritas din toată lumea oferă sprijin financiar, logistic și tehnic pentru organizații partenere din Siria și țările vecine.

 

Într-un moment atât de dificil pentru semenii noștri din Siria, Confederația Caritas România prin Programul Național de Intervenție în Situații de Urgență împreună cu partenerii din rețeaua Caritas Internationalis dorește să vină în ajutorul celor care astăzi suferă în Siria, respectiv celor care s-au refugiat în țările vecine (Liban, Iordania, Turcia).

Vă îndemn să vă alăturați acestei acțiuni de ajutorare și să transmiteți informațiile necesare în  parohiile dvs. 

Colecta de întrajutorare pentru cei din Siria va avea loc în toate bisericilie noastre pe data de 19. Febr. 2017, iar fondurile adunate vor fi predate Frederației Caritas a Diecezei Timișoara, la sediul din Timișoara, str. Matei Corvin nr. 2 sau prin virament bancar la BRD TIMISOARA, IBAN: RO98BRDE360SV05924483600, CUI: 5016482, care le va gestiona si direcționa mai departe ca să ajungă la acești nevoiași.

 

 

03.02.2017                                                          +  Martin

Timisoara                                                                            episcop                  

Read More →
Exemple

În ziua de 8 februarie, Biserica ne invită să ne amintim de sfânta Bakhita care în viaţă a îndurat suferinţele sclaviei. Papa Francisc a declarat ziua de 8 februarie ca Ziua Mondială de Rugăciune împotriva Traficului de Persoane.

Se estimează că, în ultimii 30 de ani, aproximativ 30 de milioane de copii au fost implicaţi în trafic. În prezent, în lume, la fiecare două minute, un băiat sau o fetiţă este victimă a exploatării sexuale. Mai mult de 200 de milioane de copii muncesc în condiţii inumane, dintre care 73 milioane sunt sub 10 ani. 22.000 dintre aceşti copii mor în fiecare an din cauza accidentelor de muncă.

Deseori copiii sunt implicaţi în traficul sexual, la fel ca în cazul celor două verişoare, Mihaela şi Alexandra, în vârstă de 8 şi 9 ani, dintr-o familie modestă, traficate pentru cybersex. „Un tip le-a abordat pe mamele noastre şi a întrebat dacă vor să câştige nişte bani „, spun fetiţele. „Le-a spus că nu trebuie să facem nimic, ci doar să ne arătăm feţele unor oameni străini de pe internet, în faţa unei camere de filmat. Pentru asta, fiecare dintre noi primea 100 de euro. Mamele noastre, gândindu-se la banii pe care i-ar fi primit, au acceptat oferta. Bărbatul ne-a convins să mergem cu el, iar noi am acceptat, gândindu-ne că astfel ne putem ajuta familiile”.

Foarte curând fetele au întâlnit o realitate îngrozitoare, în care au trăit mai bine de şase luni. Au fost ameninţate să nu spună acasă ceea ce au fost forţate să facă în faţa camerelor de filmat.

Numai datorită intervenţiei poliţiei au reuşit să scape. Deşi au urmat un program de recuperare, traumele emoţionale suferite le-au marcat pentru totdeauna.

Prima zi de rugăciune, 8 februarie 2015, puternic susţinută de papa Francis, a fost celebrată în mai mult de 154 de ţări din întreaga lume. Manifestări dedicate acestui eveniment au inclus o priveghere de rugăciune şi o Liturghie în Piaţa „Sfântul Petru”. În acest timp, papa a vorbit despre această realitate spunând: „Îi încurajez pe cei implicaţi în ajutorarea victimelor, pentru cei care însoţesc bărbaţi, femei şi copii, exploataţi, abuzaţi şi folosiţi ca instrumente de muncă sau de plăcere şi adesea torturaţi şi mutilaţi. Sper că aceia care au responsabilităţi de guvernare se vor strădui în mod conştiincios să elimine cauzele a acestui flagel ruşinos, un flagel nedemn de o societate civilizată”. Fiecare din noi să se angajeze să fie vocea fraţilor şi surorilor noastre a căror voci pare că nu se mai aude. Să ne rugăm toţi împreună pentru victimele si pentru supravieţuitorii acestui flagel!

Sr. Adina Bălan,

preşedinte SOLWODI România

 

Asociaţia SOLWODI

Calea Şerban Vodă, nr. 223, sector 4, Bucureşti

Tel/fax: +40213/325020; mobil: +40756/514940

E-mail: secretariat@solwodi.ro

„Slujind femeile şi copiii în nevoie de vindecare şi recuperare”

 

după www.ercis.ro

Read More →
Exemple

A petrecut 51 de ani de viaţă de mănăstire lăsându-se condusă de ascultare într-o angajare zilnică, umilă şi ascunsă, dar bogată în iubire autentică şi rugăciune. Viaţa ei s-a consumat într-o neîntreruptă rugăciune cu respiraţie misionară, într-o fidelitate umilă şi eroică faţă de caritate, fapt care i-a permis să trăiască libertatea fiilor lui Dumnezeu şi să o promoveze în jurul ei. În timpul nostru, în care goana deşănţată pentru putere, pentru bani, pentru plăcere cauzează atâta neîncredere, violenţă şi singurătate, sora Bakhita ne este dăruită de Domnul ca soră universală, pentru a ne revela secretul fericirii celei mai adevărate: Fericirile. Mesajul ei este cel al bunătăţii eroice după imaginea bunătăţii Tatălui ceresc.

S-a născut în Sudan[, în anul 1869, şi, răpită la vârsta de 7 ani, a fost vândută de mai multe ori. A cunoscut suferinţe de nedescris, atât fizice, cât şi morale. În 1882, a fost cumpărată la Khartoum de consulul italian Calisto Legnani. În 1885, a venit în Italia, unde, la Genova, consulul a încredinţat-o familiei prietenului său, Augusto Michieli, şi a devenit îngrijitoarea fiicei sale. Când familia Michieli s-a mutat la Marea Roşie, Bakhita a rămas împreună cu fiica lor la surorile canossiene din Veneţia. Aici, la 9 ianuarie 1890, a cerut Botezul, luându-şi numele de Iosefina. În 1893, a hotărât să se facă soră canossiană, pentru a-l sluji pe Dumnezeu care îi dăduse atâtea semne de iubire. Devenită soră, în 1896, a fost transferată la Schio, Vicenza, unde a murit la 8 februarie 1947. Timp de 50 de ani, a îndeplinit misiuni umile şi simple, cu generozitate şi eroism, iar surorile au preţuit-o pentru bunătatea şi caritatea ei. A fost beatificată de Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea, la 17 mai 1992, şi canonizată, de acelaşi papă, la 1 octombrie 2000. Floare africană, care a cunoscut chinurile răpirii şi ale sclaviei, s-a deschis în mod minunat spre har, lângă fiicele sfintei Magdalena de Canossa, în Italia.

Maica de culoare

La Schio, Vicenza, unde a trăit mulţi ani, încă mai este numită “Maica noastră de culoare”. Procesul pentru cauza ei de canonizare a început la 12 ani după moarte şi, la 1 decembrie 1978, Biserica a emis decretul cu privire la eroismul virtuţilor ei. Providenţa, “care are grijă de florile câmpului şi de păsările cerului”, a condus-o pe această sclavă din Sudan, prin nenumărate şi de nedescris suferinţe, spre libertatea umană şi cea a credinţei până la consacrarea vieţii întregi lui Dumnezeu pentru venirea împărăţiei.

În sclavie

Bakhita nu este numele primit de la părinţi la naştere. Experienţa teribilă prin care a trecut a făcut-o să-şi uite şi numele. Bakhita, care înseamnă “cea norocoasă”, este numele pe care i l-au dat răpitorii. Vândută şi revândută de mai multe ori în pieţele de la El Obeid şi de la Khartoum, a cunoscut umilirile, suferinţele fizice şi morale ale sclaviei.

Spre libertate

În capitala Sudanului, Bakhita a fost cumpărată de consulul italian Calisto Legnani. Pentru prima dată din ziua răpirii ei, a observat, ca pe o surpriză plăcută, că nimeni, în timp ce el comanda, nu mai folosea biciul; dimpotrivă, era tratată într-o manieră plăcută şi cordială. În casa consulului, Bakhita a cunoscut seninătatea, afecţiunea şi momente de bucurie, chiar dacă întotdeauna rămânea nostalgia familiei proprii, pierdute pentru totdeauna. Situaţii politice l-au constrâns pe consul să plece în Italia. Bakhita a cerut şi a obţinut posibilitatea de a pleca cu el şi cu un prieten al lui, un anumit Augusto Michieli.

În Italia

Ajunşi la Genova, Legnani, la cererea insistentă a soţiei lui Michieli, a acceptat ca Bakhita să rămână cu ei. Ea a mers după noua “familie” în locuinţa de la Zianigo, comuna Mirano Veneto, şi când s-a născut fiica Mimmina, Bakhita a devenit doică şi prietenă. Dobândirea şi administrarea unui mare hotel la Suakin, la Marea Roşie, au constrâns-o pe doamna Michieli să se transfere în acea localitate ca să-şi ajute soţul. Între timp, datorită avizului administratorului lor, Illuminato Checchini, Mimmina şi Bakhita au fost încredinţate surorilor canossiene din Institutul Catecumenilor de Veneţia. Aici, Bakhita a cerut şi a obţinut harul de a-l cunoaşte pe acel Dumnezeu pe care încă de copilă “îl simţea în inimă, fără să ştie că este”. “Văzând soarele, luna şi stelele, îmi spuneam în mine însămi: “Cine este Stăpânul acestor lucruri frumoase?+ Şi aveam o mare dorinţă de a-l vedea, de a-l cunoaşte şi de a-i aduce laudă”.

Fiica lui Dumnezeu

După câteva luni de catecumenat, Bakhita a primit sacramentele iniţierii creştine şi, totodată, un nume nou, Iosefina. Era 9 ianuarie 1890. Nu ştia cum să-şi exprime bucuria în ziua aceea. Ochii ei mari şi expresivi străluceau arătând o emoţie intensă. După aceea, a fost văzută deseori sărutând baptisteriul şi spunând: “Aici am devenit fiica lui Dumnezeu!” Fiecare nouă zi o făcea mereu mai conştientă cum Dumnezeu, pe care acum îl cunoştea şi îl iubea, o condusese la sine pe căi misterioase, ţinând-o încontinuu de mână. Când doamna Michieli s-a întors din Africa pentru a-şi lua fiica şi pe Bakhita, aceasta din urmă, cu hotărâre şi un curaj neobişnuit, şi-a arătat voinţa de a rămâne cu surorile canossiene şi de a-l sluji pe acel Dumnezeu care îi dăduse atâtea dovezi de iubire. Tânăra africană, de acum majoră, se bucura de libertatea de acţiune pe care i-o asigura legea italiană.

Fiica Magdalenei

Bakhita a rămas în catecumenat, unde s-a clarificat într-însa chemarea de a se face călugăriţă, de a se dărui în întregime Domnului în Institutul “Sfânta Magdalena din Canossa”. La 8 decembrie 1896, Iosefina Bakhita se consacra pentru totdeauna lui Dumnezeu, pe care ea îl numea cu multă dulceaţă “el me Paron”. Pentru mai bine de 50 de ani, această umilă fiică a carităţii va fi martoră a iubirii lui Dumnezeu, oferindu-şi toată viaţa în ocupaţii dintre cele mai diferite, în casa de la Schio: a fost bucătăreasă, responsabilă cu lenjeria, croitoreasă, portăriţă. Când s-a dedicat acestei slujiri din urmă, mâinile ei se aşezau cu dulceaţă mângâietoare peste capetele copiilor ce frecventau şcolile institutului. Vocea ei plăcută avea flexiunile unui cânt monoton, le era dragă celor mici, îi întărea pe cei săraci şi suferinzi, îi încuraja pe cei care băteau la poarta institutului.

Martoră a iubirii

Umilinţa ei, simplitatea şi surâsul continuu au cucerit inima tuturor locuitorilor din Schio. Surorile o stimau pentru bunătatea ei inalterabilă şi pentru dorinţa profundă de a-l face cunoscut pe Domnul. “Fiţi buni, iubiţi-l pe Domnul, rugaţi-vă pentru cei care nu-l cunosc. Dacă aţi şti cât de mare este harul şi cunoaşterea lui Dumnezeu!” A venit bătrâneţea, a venit boala lungă şi dureroasă, dar maica Bakhita a continuat să dea mărturie de credinţă, de bunătate şi de speranţă creştină. Celor care o vizitau şi o întrebau cum se simte, le răspundea surâzând: “Cum vrea el Paron”.

Ultima încercare

În timpul agoniei, a retrăit momentele teribile ale sclaviei şi, de mai multe ori, a rugat-o pe infirmiera ce se îngrijea de ea: “Desfă-mi puţin lanţurile… sunt grele!” Sfânta Fecioară Maria a eliberat-o de orice durere. Ultimele ei cuvinte au fost: “Maica Sfântă! Maica Sfântă!”, în timp ce ultimul său surâs dădea mărturie despre întâlnirea cu Mama lui Dumnezeu. Maica Bakhita s-a stins, la 8 februarie 1947, în casa din Schio, înconjurată de comunitatea adunată în lacrimi şi în rugăciuni. O mulţime de oameni s-au revărsat îndată în casa institutului, pentru a o vedea pentru ultima dată pe “sfânta maică de culoare” şi a cere protecţia cerului. Faima ei de sfinţenie s-a răspândit deja pe toate continentele.

Ioan Paul al II-lea, Omilia ţinută cu ocazia beatificării.
Vatican.va/saints/index_saints_it.html.

Read More →