Ioan 18,1-19,42
L-au luat pe Isus şi l-au legat.
E. În acel timp, Isus a ieşit împreună cu discipolii săi dincolo de torentul Cedron, unde era o grădină în care a intrat el şi discipolii lui. ² Dar ştia şi Iuda, trădătorul, locul acela pentru că de multe ori Isus se aduna acolo împreună cu discipolii săi. ³ Aşadar, Iuda, luând cohorta şi servitori de la arhierei şi farisei, a venit acolo cu felinare, torţe şi arme. ⁴ Atunci Isus, cunoscând toate câte vor veni asupra lui, a ieşit şi le-a zis:
+. „Pe cine căutaţi?”
⁵ E. I-au răspuns:
P. „Pe Isus Nazarineanul”.
⁶ E. El le-a zis:
+. „Eu sunt”.
E. Era acolo cu ei şi Iuda, cel care l-a trădat. Când le-a zis: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ. ⁷ Atunci, i-a întrebat a doua oară:
+. „Pe cine căutaţi?”,
E. iar ei au zis:
P. „Pe Isus Nazarineanul”.
⁸ E. Isus le-a răspuns:
+. „V-am spus că eu sunt. Aşadar, dacă mă căutaţi pe mine, lăsaţi-i pe aceştia să plece!”
⁹ E. Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: „Dintre cei pe care mi i-ai dat, n-am pierdut pe niciunul”. ¹⁰ Atunci Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o şi l-a lovit pe servitorul arhiereului şi i-a tăiat urechea dreaptă; ¹¹ iar numele servitorului era Malhus. Dar Isus i-a zis lui Petru:
+. „Pune-ţi sabia în teacă! Oare să nu beau potirul pe care mi l-a dat Tatăl?”

L-au dus pe Isus întâi la Anna.
¹² E. Atunci, cohorta, comandantul şi servitorii iudeilor l-au luat pe Isus şi l-au legat. ¹³ L-au dus mai întâi la Anna, căci era socrul lui Caiafa, care era marele preot al acelui an. ¹⁴ Caiafa era acela care le dăduse iudeilor sfatul: „Este mai bine să moară un singur om pentru popor”. ¹⁵ Iar Simon Petru şi celălalt discipol îl urmau pe Isus. Acel discipol era cunoscut marelui preot şi a intrat împreună cu Isus în curtea marelui preot. ¹⁶ Petru stătea afară, lângă poartă. Atunci celălalt discipol, care era cunoscut marelui preot, a ieşit şi a vorbit cu portăreasa şi a intrat şi Petru. ¹⁷ Servitoarea portăreasă i-a spus lui Petru:
A. „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii acelui om?”
E. El i-a zis:
A. „Nu sunt”.
¹⁸ E. Stăteau acolo slujitorii şi servitorii; făcuseră un foc – pentru că era frig – şi se încălzeau. Şi Petru stătea cu ei şi se încălzea. ¹⁹ Atunci, marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui şi despre învăţătura sa. ²⁰ Isus i-a răspuns:
+. „Eu am vorbit lumii pe faţă. Întotdeauna am învăţat în sinagogă şi în templu, unde se adună toţi iudeii. N-am vorbit nimic pe ascuns. ²¹ De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit! Iată, ei ştiu ce am spus!”
²² E. Îndată ce a spus acestea, unul dintre servitori, care stătea în preajmă, i-a dat o palmă lui Isus, spunând:
A. „Aşa răspunzi tu marelui preot?”
²³ E. Isus i-a răspuns:
+. „Dacă am vorbit rău, dă mărturie despre rău! Dar dacă am vorbit bine, de ce mă loveşti?”
²⁴ E. Atunci Anna l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.

Nu cumva eşti şi tu dintre ucenicii lui? Nu sunt.
²⁵ Iar Simon Petru stătea şi se încălzea. Atunci ei i-au spus:
A. „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii lui?”
E. El a negat şi a zis:
A. „Nu sunt”.
²⁶ E. Unul dintre servitorii marelui preot, o rudă a celui căruia Petru i-a tăiat urechea, i-a zis:
A. „Nu te-am văzut eu în grădină împreună cu el?”
²⁷ E. Dar Petru a negat din nou şi îndată a cântat cocoşul.

Împărăţia mea nu este din această lume.
²⁸ Atunci l-au adus pe Isus de la Caiafa la pretoriu. Era dimineaţă. Dar ei nu au intrat în pretoriu, ca să nu se profaneze şi să poată mânca Paştele. ²⁹ Pilat a ieşit deci afară la ei şi a spus:
A. „Ce acuzaţie aduceţi împotriva acestui om?”
³⁰ E. Au răspuns şi i-au zis:
P. „Dacă nu ar fi fost acesta un răufăcător, nu l-am fi dat pe mâna ta”.
³¹ E. Atunci, Pilat le-a zis:
A. „Luaţi-l voi şi judecaţi-l voi după Legea voastră!”
E. Iudeii i-au spus:
A. „Nouă nu ne este permis să ucidem pe nimeni”.
³² E. Astfel trebuia să se împlinească cuvântul pe care îl spusese el, arătând de ce fel de moarte avea să moară. ³³ Pilat a intrat din nou în pretoriu, l-a chemat pe Isus şi i-a zis:
A. „Tu eşti regele iudeilor?”
³⁴ E. Isus a răspuns:
+. „De la tine însuţi spui aceasta sau ţi-au spus alţii despre mine?”
³⁵ E. Pilat a răspuns:
A. „Oare sunt eu iudeu? Neamul tău şi arhiereii te-au dat pe mâna mea. Ce ai făcut?”
³⁶ E. Isus a răspuns:
+. „Împărăţia mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia mea ar fi fost din lumea aceasta, slujitorii mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor. Dar acum împărăţia mea nu este de aici”.
³⁷ E. Atunci Pilat i-a zis:
A. „Aşadar, eşti rege?”
E. Isus i-a răspuns:
+. „Tu spui că eu sunt rege. Eu pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”.
³⁸ E. Pilat i-a zis:
A. „Ce este adevărul?”
E. După ce a spus aceasta, a ieşit din nou la iudei şi le-a zis:
A. „Eu nu găsesc în el nicio vină. ³⁹ Dar este un obicei la voi ca de Paşte să vă eliberez pe cineva; aşadar, vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”
⁴⁰ E. Atunci au strigat din nou, spunând:
A. „Nu pe acesta, ci pe Baraba!”
E. Iar Baraba era un tâlhar.

Te salut, regele ideilor!
^19,1 Atunci Pilat l-a luat pe Isus şi l-a dat să fie biciuit. ² Soldaţii au împletit o coroană din spini, i-au pus-o pe cap şi l-au îmbrăcat cu o haină de purpură; ³ apoi veneau la el şi spuneau:
A. „Bucură-te, regele Iudeilor!”
E. Şi-i dădeau palme. ⁴ Pilat a ieşit din nou şi le-a zis:
A. „Iată, vi-l aduc afară ca să ştiţi că nu găsesc în el nicio vină!”
⁵ E. Aşadar, Isus a ieşit afară purtând coroana de spini şi haina de purpură. Iar Pilat le-a zis:
A. „Iată omul!”
⁶ E. Când l-au văzut, arhiereii şi servitorii au strigat:
P. „Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!”
E. Pilat le-a zis:
A. „Luaţi-l voi şi răstigniţi-l, pentru că eu nu găsesc în el nicio vină!”
⁷ E. Iudeii i-au răspuns:
P. „Noi avem o Lege şi după această Lege trebuie să moară, pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu”.
⁸ E. Când a auzit Pilat cuvintele acestea, s-a înspăimântat şi mai mult.
⁹ A. intrat iarăşi în pretoriu şi i-a zis:
A. „De unde eşti tu?”
E. Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns. ¹⁰ Atunci Pilat i-a zis:
A. „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că eu am putere să te eliberez şi am putere să te răstignesc?”
¹¹ E. Isus i-a răspuns:
+. „Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel care m-a dat în mâinile tale are un păcat mai mare”.

La moarte cu el! La moarte cu el!
¹² E. De aceea, Pilat căuta să-l elibereze, dar iudeii strigau, zicând:
P. „Dacă-l eliberezi pe acesta, nu eşti prietenul cezarului. Oricine se face pe sine rege se împotriveşte cezarului”.
¹³ E. Când a auzit Pilat cuvintele acestea, l-a dus pe Isus afară şi s-a aşezat pe un tron în locul numit „Lithostrotos” – iar în ebraică, „Gabbata”. ¹⁴ Era ziua Pregătirii Paştelui, pe la ceasul al şaselea. Şi le-a spus iudeilor:
A. „Iată-l pe regele vostru!”
¹⁵ E. Atunci ei au strigat:
P. „Ia-l, ia-l, răstigneşte-l!”
E. Pilat le-a spus:
A. „Să-l răstignesc pe regele vostru?”
E. Arhiereii au răspuns:
P. „Nu avem alt rege decât pe cezar”.
¹⁶ E. Atunci l-a predat lor ca să fie răstignit. Aşadar, l-au luat pe Isus.

L-au răstignit şi, împreună cu el, pe alţi doi.
¹⁷ Purtându-şi singur crucea, a ieşit spre locul numit „al Craniului”, care, în ebraică, este numit „Golgota”, ¹⁸ unde l-au răstignit pe el şi împreună cu el alţi doi, de o parte şi de alta, iar Isus în mijloc. ¹⁹ Pilat a scris şi o inscripţie şi a pus-o pe cruce. Era scris: „Isus Nazarineanul, regele iudeilor”. ²⁰ Mulţi dintre iudei au citit această inscripţie, pentru că locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate şi era scris în ebraică, latină şi greacă. ²¹ Arhiereii iudeilor i-au spus lui Pilat:
A. „Nu scrie: «Regele iudeilor», ci acela a zis: «Eu sunt regele iudeilor»”.
²² E. Pilat a răspuns:
A. „Ce-am scris, am scris”.

Au împărţit între ei hainele mele.
²³ E. După ce soldaţii l-au răstignit pe Isus, au luat hainele lui şi au făcut patru părţi, fiecărui soldat o parte, şi tunica. Însă tunica era fără cusătură, ţesută dintr-o bucată, de sus până jos; ²⁴ aşadar, au zis unii către alţii:
A. „Să nu o rupem, ci să tragem la sorţi pentru ea, a cui să fie!”
E. Aceasta ca să se împlinească Scriptura: „Au împărţit între ei hainele mele şi pentru tunica mea au aruncat zaruri”. Soldaţii au făcut toate acestea.

Iată-l pe fiul tău! Iat-o pe mama ta!
²⁵ Lângă crucea lui Isus stăteau mama lui Isus şi sora mamei lui, Maria a lui Cleopa, şi Maria Magdalena. ²⁶ Aşadar, văzând Isus că stătea acolo mama lui şi discipolul pe care îl iubea, i-a spus mamei:
+. „Femeie, iată-l pe fiul tău!”
²⁷ E. Apoi, i-a spus discipolului:
+. „Iat-o pe mama ta!”
E. Şi, din ceasul acela, discipolul a luat-o acasă la el.

Totul s-a împlinit!
²⁸ După aceasta, văzând că toate s-au împlinit, ca să se împlinească Scriptura, Isus a zis:
+. „Mi-e sete”.
²⁹ E. Era acolo un vas plin cu oţet. Atunci, ei au pus în isop un burete îmbibat cu oţet şi i l-au apropiat de gură. ³⁰ După ce a luat oţetul, Isus a spus:
+. „S-a împlinit!”
E. Şi, plecându-şi capul, şi-a dat duhul.
Aici se îngenunchează şi se face o mică pauză.

A curs apă şi sânge.
³¹ Întrucât era Ziua Pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce sâmbăta – pentru că acea sâmbătă era zi mare -, iudeii i-au cerut lui Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ia de acolo. ³² Atunci, au venit soldaţii, au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi şi ale celuilalt care era răstignit cu el. ³³ Dar când au venit la Isus şi au văzut că deja murise, nu i-au zdrobit fluierele picioarelor, ³⁴ ci unul dintre soldaţi i-a străpuns coasta cu o suliţă şi îndată a ieşit sânge şi apă. ³⁵ Cel care a văzut a dat mărturie şi mărturia lui este adevărată; el ştie că spune adevărul ca să credeţi şi voi. ³⁶ Acestea s-au făcut ca să se împlinească Scriptura: „Nu i se va zdrobi niciun os”. ³⁷ Iar în altă parte, Scriptura mai spune: „Vor privi la cel pe care l-au străpuns”.

Au înfăşurat trupul lui Isus într-un giulgiu, folosind miresme.
³⁸ După acestea, Iosif din Arimateea, care era discipol al lui Isus, dar în ascuns, de frica iudeilor, i-a cerut lui Pilat să ia trupul lui Isus. Pilat i-a permis. Atunci, a venit şi a luat trupul lui Isus.
³⁹ A venit şi Nicodim, cel care fusese mai înainte la el noaptea, şi a adus un amestec de smirnă şi aloe, cam de o sută de litre. ⁴⁰ Ei au luat trupul lui Isus, l-au înfăşurat în giulgiuri, cu uleiurile aromate, după cum este obiceiul de înmormântare la evrei. ⁴¹ În locul unde fusese răstignit Isus era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu fusese pus nimeni niciodată. ⁴² Aşadar, pentru că era Ziua Pregătirii iudeilor, iar mormântul era aproape, l-au pus pe Isus acolo.